Muzica lumii a fost atribuită „of any culture that are created and played by indigenous musicians”. Ea conţine o gamă largă de manifestări, denumirea în sine stimulând imaginaţia către  sonorităţi variate, colorate, cu rădăcini înfipte adânc în timp.
World music-ul este pus în strânsă legătură cu termeni precum social, multicultural, multietnic, mondializare, cultura în toate manifestările ei. Factorii economici actuali contribuie la dezvoltarea fenomenului world-music, dintre care amintesc: turismul cultural, emigrarea, calitatea vieţii, mijloacele de comunicare interne şi internaţionale, tehnologia modernă, etc.
Ceea ce prezintă world music-ul este un colaj de acţiuni. Însumează varii informaţii cu specific tradiţional, pe care le procesează prin diverse metode de ordin estetic – sonore, vizuale, palpabile, olfactive – (instrumentale, vocale, tehnologice, de regie, vestimentare), astfel încât mesajul să-şi atingă scopul, care poate fi unul: tradiţional, cultural, spiritual, politic, social, de orientare sexuală, economic, ecologic, etc. Generozitatea oferită de această nişă sonoră provine, pe de o parte, din amplitudinea atinsă la nivel mondial, datorată tehnologiei moderne; iar pe de altă parte, este vorba despre multitudinea, poate chiar şi infinitatea, posibilităţilor de joncţionare ale trecutului cu prezentul, prin toate reprezentările sale culturale.
Sintagma world music propune numeroase perspective datorate varietăţii domeniilor cu care colaborează. Gradul de receptivitate, deschiderea către celălalt, dorinţa şi nevoia de a cunoaşte cât mai multe, de a comunica, au un rol deosebit de important în acest act de creaţie şi de redimensionare a creaţiei.
Este bine să avem în vedere caracterul dual al acestui concept. Pe cât de modernă este această muzică – folosindu-se, pentru prelucrarea sunetului, de instrumente electronice, computere, mixere – , ea îşi face numărul folosindu-se de tehnica citării unui text muzical tradiţional, adăugându-i-se şi instrumente specifice unor culturi diferite. Manifestarea în sine prezintă o notă de ambivalenţă: interpreţii consacraţi deja (la noi: Taraful din Clejani, Damian Drăghici, Gheorghe Zamfir, Harry Tavitian) – granzii, se opresc mai mult asupra trăsăturilor estetice ale spectacolului aflat în promovare. La pol opus sunt grupurile periferice acestui gen muzical, cei ce tind spre celebritate, însă a căror prioritate este comercialul, estetica rămânând în plan secund.
În accepţiunea world music-ului (fenomen cu manifestare preponderentă în urban), este frecvent întâlnită influenţa muzicilor tradiţionale provenite din lumea a treia, dar acum şi din toate culturile tradiţionale din întreaga lume. Omul, pentru setea lui de cunoaştere, aplică şi la descoperirea altor grade de civilizaţie, din nevoia de a-şi completa întregul său profil psiho-socio-cultural.

Programul complet il gasiti la adresa
http://www.sibiujazz.ro/